Acum ţáră f., pl. țărĭ (din *țeară, d. lat. tĕrra, pămînt; it. pv. pg. terra, fr. terre, sp. tierra) nu mai înseamnă ”a sta prost / rău cu țara”, adică a nu avea bani. Trebuie să ai bani şi resurse de tot felul, dacă vrei să te muţi într-un loc cu ţarină. Dar asta e altă discuţie…în curând.
Vreau doar să vă împărtasesc ce am simţit muncind într-o întreagă sâmbătă, la ţară, la bunica ”prin alianţă”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuşi(metehne de oraşean) şi mă uitam uimită la seminţele de porumb (înroşite de tratamente). Mi-am calcat pe ifosele mele de naturistă şi n-am ieşit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acţiune repetitivă şi lipsită de grandoare, dar fermă, aspră şi minunat de liniştitoare. Genialitatea constă în contopirea cu mirosul şi spatiul. Aşa o exaltare…
Vezi articolul original 76 de cuvinte mai mult
Lasă un comentariu