Alma Nahe(r)

Lui A.N.Owen

Îşi avea rădăcina asemeni unui pom,
aceeaşi încrucişare.
Nu se ştie exact când a fost plantat ca Po M,
seminţele pot fi aruncate la întâmplare, se ştie,
şi din ele să iasă cine ştie ce grozăvie,
spre exemplu, o hârtie futuristă,
aşteptând rafinarea tehnicilor de producţie.
Îşi aştepta şi ploile.
Poftim! Stropii de ploaie!
Unii mai sensibili le spun lacrimi,
alţii se închid în case de frica inundaţiilor,
eu îi spun ploii, artă contemporană
pe-o ramură, uite, suie-acum, dintr-un strop de nimic,
udând o hârtie,
o voce ca de soprană.
Udă fleaşcă, o punem la uscat,
acum o caut la frunze.
La fruct,
dacă auziţi un foşnet, sunt vocea autorului,
care pune curse.

Vezi articol original

Anunțuri