intrenoaptesizi

 

580571_337886813004507_1979729415_n

Sursă imagine: Rozystronka

 

A trecut ceva vreme de când nu ai scris!

Eu stau în continuare atârnată de fereastră, aşteptând poştaşul. Trece în fiecare zi la ora două! Se opreşte în faţa geamului, mă salută, apoi ridică din umeri, şi eu înţeleg. Nimic!

M-am gândit să-ţi scriu eu.

Am schimbat lacătul la poartă. Ruginise. Uneori vântul împingea poarta şi lacătul se lovea de ea. Tresarem şi fugeam repede să văd cine e! Nu era nimeni, doar vântul.

Am schimbat lacătul la poartă. Mi-a fost teamă că ai pierdut cheia, aşa că am cumpărat unul nou, o cheie am păstrat-o eu, una am aşezat-o în cutia poştei pentru tine. Poate vii, eu nu sunt acasă, ies prin spate, sar gardul e mai aproape de deal.

Poate de asta pândesc poştaşul, dacă aruncă o scrisoare în cutia poştei şi plicul acoperă cheia. Tu vii, o cauţi, nu o găseşti şi…

Vezi articol original 11 cuvinte mai mult

Anunțuri