Paporniţa

111Cocoşul este un animăluţ care îmi place; de preferinţă în supă, deşi parcă are carnea puţin cam tare. Însă în acea dimineaţă de miercuri, când pe la ora 5 au început să cânte unul după altul cocoşii din Beliş, nu nutream cele mai bune sentimente faţă de aceste animale de curte. Dar deşteptarea e deşteptare, nu am ce face, aşa că mă extrag din sacul de dormit şi mă duc să mă spăl pe faţă. Aici, alt şoc: apa e atât de rece că te trezeşti într-o fracţiune de secundă, nu mai ai nevoie de vreun alt stimulent, de cafea sau te miri ce. Îmi pun stomacul la cale şi fac planul de bătaie al zilei, care arată cam aşa: o tură până la lacul Fântânele, iar pe la prânz, cu jucăriile în spate, plecat în direcţia Mărişel. Simplu, nu?

102O iau agale pe lângă o lizieră, întâlnesc în drum…

Vezi articol original 447 de cuvinte mai mult

Anunțuri