ZBOR CATRE LUMINA

Din partea agitată a mării
și clopotul bisericii
sunt cusută cu ață subțire a încăpățănârii
în mine sunt ghemuite sentimentele.
Creându-mă
mi-au pictat Soarele pe față
iar în păr mi-au așezat nostalgică floarea-soarelui
picioarele mi-s vântul
din cauza asta nici nu am loc
sunt peste tot dar nu mă aflu niciunde

Imagine

Vezi articol original

Anunțuri