pentru azi și pentru mâine... pentru că timpul mă iubește...

de-ar fi să pot zbura ca gândul,
aș traversa oceane-n taină
s-ajung mereu să ating brațul
ce-mi plimbă inima-n grădină
ce-i a iubirii ! și ai vedea mereu cum poate ,
femeia căreia-i crești vise ,
să-nsenineze cerurile-ți adormite
cu-acel curcubeu înfloritor ce-ți dispăruse
Zilele mi-aduc și clipe,ce timpului
„la revedere”-i spun când trec ,
dar lui i-arăt pe harta cerului
prin câte locuri noi ne întâlnim cu farmec
în noi iubirea crește,dorința ne atrage
mistuitor,răsfrânta, prin nopți nenumărate
când genele se-adună și doar de tine mângâiate-ar înțelege
că orice gând sau vis de-ar fi să crească,cu tine toate-ar fi adevărate

Vezi articol original

Anunțuri