intrenoaptesizi

 

251967_566997266663197_1760935682_n

Camera e albă, dureros de albă, afară cade greu apusul. Mă sufoc în apus. Se așează liniștea în jurul gâtului meu ca o eșarfă, o eșarfă neagră, grea, ca o tafta veche.

Camera e prea albă, apusul prea greu.

Între cameră și apus este doar un perete, un perete plin de palme, semn că de multe ori cineva s-a sprijinit de el, întorcându-se în zori din lungi plimbări între apus și răsărit, cu mâinile pline de rouă.

Camera e dureros de albă.

Apusul greu, apasă pământul.

În jurul gâtul s-a-nfășurat o eșarfă de tafta neagră. 

 

4789865400_0dc72f25991.jpg

Vezi articol original

Anunțuri