Incercari

Undeva, cineva (adică eu, dar fără a fi "cineva"), prin
anul 1980,scria într-un "Jurnal de călătorie":

"
A trecut o caravană
Spre al soarelui apus
Și iubirea mea sărmană
În pustiu cu ea s-a dus

Ce altceva este viața dacă nu o caravană ce-ți duce pașii către 
pustiul morții?
O caravană diabolică, o caravana ce nu se mai opreșta până la 
țelul final, veșnicia.
Am avut momente când am vrut să opresc din drum caravana, dar 
nu am reușiut, căci ar trebui să fii nemuritor, ceea ce nu-mi 
surâde nici un pic.

S-o regăsesc aș vrea
Dar e prea târziu
În van aș cauta
Parfumul ei stins"
Eram pesimist, obosit de viață,cu "dor de ducă", dar nu morbid.
 Au trecut 34 de ani de atunci. Mugur nu mai este mugur, a înflorit, a rodit, iar acum se pregătește cu sârg pentru vârsta a III-a și apoi pentru marea…

Vezi articol original 155 de cuvinte mai mult

Anunțuri