intrenoaptesizi

969073_342481215878400_1190971113_n

Azi m-au trezit zorelele!

Le-a alintat soarele, s-au deschis pline de rouă, s-au scuturat  şi au început să cânte la fereastră!

Până şi-au acordat trompetele a fost o întreagă hărmălaie! Câteva falsau şi celelalte le dojeneau. Încet, încet orchestra s-a aşezat, instrumetele erau acordate şi zorelele şi-au început cântarea de dimineaţă.

Am ieşit să le ascult. Se uitau doar cu coada ochiului către mine, erau atente la dirijor, dirijorul plin de vară schimba din când în când ritmul.

Am păşit pe vârfuri spre balansoar, m-am aşezat, ţineam palmele pregătite pentru aplauze.

Câtecul lor era al zorilor de zi . M-am simţit luată pe sus, de două braţe puternice, era nucul din colţ,  şi am început să dansăm.

Muzica s-a oprit, eu aplaudam zorelele, ele ne aplaudau pe noi. Nucul s-a lăsat într-un genunchi şi mi-a sărutat palmele.

Vezi articol original

Anunțuri