Souvenir

Te tot-mai-iubesc, de ce ?

De trup, nu te-am atins
Pe gura ta sărutul nu mi-a fost surprins
De mână nu te-am mai ținut de mult
Și nici cuvântul nu-ți e vină, tăcerea doar ți-o mai ascult
Și te tot-mai-iubesc, de ce, ce-mi ești ?
Făptură strălucindu-și straiul frumuseții în povești
N-ai vrut, și tâlcul lor ți se părea obositor
Și te tot-mai-iubesc de parcă nu mi-ai fost destul prea dor

Vezi articol original

Anunțuri